Recenzii

Oamenii de pe peronul 5

de Clare Pooley

”Trenurile sunt minunate. Să călătorești cu trenul înseamnă să vezi natura și oamenii, orașele și bisericile, și râurile, să vezi, de fapt, viața.” – Agatha Christie

Oamenii de pe peronul 5 – carte și autor

Scriitoarea, cunoscută prin cartea sa de debut ”Proiectul Autenticității”, dezvoltă în acest nou roman ideile de prietenie, iubire, ajutor. Este vorba despre cât de mult îți pasă de cei din jurul tău ! Dar și despre a avea niște limite ! De a nu invada spațiul intim al celorlalți din dorința de a ajuta ! ”Oamenii de pe peronul 5” este o comedie romantică. Pare ceva lejer, o lectură care nu cere multă implicare. Este ceva mai mult de atât !

A călători cu trenul – implicare sau nepăsare

Clare Pooley a călătorit mult cu trenul, ca navetist. Prefera, conform unor reguli nescrise, să nu intre în vorbă cu colegii de călătorie, în mare parte cam tot aceiași. Dar nu s-a putut opri să nu se întrebe cum ar fi fost dacă ar fi intrat în vorbă cu ei. Care ar fi fost poveștile lor de viață. Problemele lor ! Și astfel a luat naștere cartea de față. Imaginarul scriitoricesc a creat o poveste frumoasă. Una despre oameni care încet, încet se apropie. Care învață să se deschidă sufletește, să ajute, să se ajute. Să dea un curs nou vieții lor. E nevoie doar de un îndemn, de o ”scânteie” pentru asta. Și aceasta apare. De fapt, există. Stă cuminte la locul obișnuit din tren, însoțită de câinele ei. Este nonconformista, simpatica, hotărâta Iona.

Când cei din jur îți devin apropiați

Iona, femeia cu nume biblic, făcea naveta cu trenul și îi plăcea să-și facă micile tabieturi nestingherită de nimeni. Neluată în seamă și nebăgând prea mult lumea în seamă, conform unor așa-zise reguli nescrise. Fin observator și minte inteligentă, nu putea să nu observe fapte și caractere. Chiar să dea în gând porecle ciudato-haioase. Un eveniment neașteptat schimbă lucrurile. În bine sau nu, rămâne de văzut ! De aici povestea curge într-un sens neașteptat. Și este narată din perspective diferite.Ceea ce e bine ! Dă o bună imagine de ansamblu.

Prietenul la nevoie se cunoaște

”Singurul mod în care eșecul e garantat, dragul meu băiat, este să nu încerci. Dragostea e cel mai mare risc din toate, dar viața fără ea nu are nici un sens.”

Fie că este vorba despre probleme la școală, la muncă, în căsnicie, în iubire, Iona are un răspuns la toate. Sau măcar idei bune de pus în practică pentru a remedia problema. Noii ei prieteni sunt multumiți, încetul cu încetul, de modul cum evoluează lucrurile. Și Iona devine o parte importantă din viața lor. Dar când ea însăși are probleme, e clar că nu pot sta deoparte. Ca în deviza muschetarilor: toți pentru unul, unul pentru toți !

Concluzie

”Din experiența ei, cele mai multe sfârșituri se dovedeau a fi începuturi deghizate.”

E frumoasă povestea ! Emoționează, amuză, revoltă în același timp ! Îmbinarea de acțiuni, tonul narațiunii, când duios, tandru, când dur, ironic, dar presărat pe alocuri cu mici momente haioase, personajele tot unul și unul, caracteristice unor diferite tipologii umane, dau farmec acesteia. Vă invit la o ”călătorie” de neuitat alături de Iona și prietenii ei ! Nu veți regreta !

Dacă vă doriți cartea, o găsiți aici !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.