Titlu: Între cer şi pământ
Autor: David Almond
Nr. pagini: 192
An apariție: 2018
Editură: BOOKLET
Disponibilă: Aici!
Synopsis:
De când s-a mutat cu ai lui pe Falconer Road şi a aflat că surioara sa e bolnava, Michael simte că nimic nu îi mai este familiar. Într-o după-amiază de duminică, intră în garajul dărăpănat al noului său cămin şi descoperă înauntru o fiinţă ciudată, un străin care îşi spune Skellig şi care, deşi pare bolnav, îI respinge pe băiat cu grosolanie. Încetul cu încetul însă, Michael reuşeşte să îl îngrijeasca pe misteriosul necunoscut. Pe măsură ce acesta îşi recapată puterile, baiatul ajunge să creadă că Skellig este mai mult decât părea a fi la început şi că ar putea chiar să o ajute pe surioara lui să se însănătoşească. Ceea ce îl aşteaptă este o experienţă care îi va schimba întreaga viaţă.
Recenzie:
O să încep prin a vă spune că este prima mea întălnire cu cărţile lui David Almond.
Această lectură pentru adolescenţi, este o carte pe care nepotul meu Robert (12 ani) o recomanda într-o seara fiicei mele şi era foarte entuziasmat de ea, ceea ce mi-a atras atenţia.
Ulterior, am observant faptul că romanul a fost distins cu Medalia Carnegie, prin urmarea tentaţia a fost prea mare pentru a rata ocazia de a citi această carte.
Cartea ne prezinta un moment din viaţa familiei lui Michael, imediat dupa mutarea lor în noua casa din strada Falconer Road.
Este o casa mare, ce are şi curte interioară ceea ce oferă spaţiu de joacă copiilor, precum şi un garaj ce va fi explorat din plin de curiosul Michael.
Michael este personajul principal al cărţii, un băieţel inteligent, curajos, amuzant, sociabil, ce face parte din echipa de fotbal a şcolii, cu prieteni şi o viaţă absolut normală până la mutarea în noua casă şi apariţia prematură a surorii sale.
Viaţa familiei este data peste cap de nasterea prematură a fetiţei, iar problemele de sănătate ale acesteia determină o stare de nervozitate si agitaţie atât a părinţilor, cât şi a băiatul care işi doreşte ca fetiţa să fie sănătoasă şi fericită.
Îmi place interacţiunea dintre Michael şi părinţii lui, discuţiile dintre el şi mama sa, în momentele mamei de linişte, credinţa lui în îngeri şi ajutorul acestora.
“ – Se spune că între omoplaţii sunt unde erau aripile tale pe vremea când erai înger….. Se spune că tot aici o să-ţi crească din nou aripi într-o zi.”
Parinţii lui Michael îşi iubesc copii, dar fiind ocupaţi mai mult cu fetiţa, îi oferă mai multă libertate lui Michael, libertate ce o foloseşte pentru a explora curtea interioară şi garajul unde, într-o zi, sa descopere “un om” misterios, numit Skelling, care este arţăgos, slăbit şi care nu se mai poate deplasa.
Încet- încet, ajutat de vecina lui , Mina, se împrieteneşte cu acesta, îl hrâneşte, îi ofera medicamente şi îl ajuta pe Skelling să se întremeze şi să se întoarcă în lumea lui.
Mina, este vecina lui Michael care nu merge la şcoală, ea fiind educată acasă prin studierea naturii şi prin punerea în practica a celor învăţate din cărţi (o metodă ce dacă la început mi s-a părut bizară, ulterior am considerat-o o metodă foarte bună de educaţie).
Preferă să înveţe acasă ămpreuna cu mama sa, deoarece ele cred că şcoala reprima curiozitatea înascuta, creativitatea şi inteligenţa nativă.
Noi credem ca scolile reprima curiozitatea inascuta, creativitatea si inteligenta copiilor. Mintea trebuie sa fie deschisa catre lume, nu inchisa intr-o clasa intunecata.”
Îmi place concepţia Minei cu privire la ei, la copii:
“Înca suntem ca nişte pui de pasăre…..Jumătate de timp fericiţi, jumatate speriaţi de moarte.”
Este o carte cursivă, ce se citeşte foarte uşor şi care arată nevoia oamenilor, chiar şi a copiilor,de a creade în fiinţe superioare în momentele grele ale vieţii.
Ce mi-a placut în principal în această carte este interacţiunea celor doi copii, curiozitatea lui Michael, opiniile Minei cu privire la educaţie , credinţa lui Michael cu privire la simţirea bătăilor inimioarei propriei surori, ideea că nimeni nu îţi oferă ajutorul, dacă tu nu ajuţi mai întâi.
Ce nu mi-a plăcut în carte ar fi modul de hrănire a lui Skelling, ideea că şi fiinţele superioare pot fii ţăfnoase şi arţăgoase şi au nevoie de ajutorul nostru, concepţia că mâncarea zeilor este numărul 27 şi 53 din meniul chinezesc, chinezii fiind budishti ce nu cred în îngeri şi demoni.
Cartea merită citită, deşi nu este o carte waw, sau poate trebuie privită prin ochii unui copil, este o carte ce te pune puţin pe gânduri şi îţi ofera câteva clipe de meditaţie.