Recenzii

Dacă ar fi fost cu mine

de Laura Nowlin

Wow, ce carte! Sincer, nici nu știu cum să încep să vorbesc despre ea. 📚✨

Pot spune că această carte m-a rupt în bucăți și apoi a lipit bucățelele la loc. Precum în arta japoneză Kintsugi, în care se poate repara obiectul, dar rămâne vizibilă tehnica și cicatricile rămase după reparare.

Lectura asta a rămas în inima mea, dar inima are cicatrici, dar este și mai bogată. Și da, inima mea acum e ca o operă de artă – puțin spartă, dar strălucitoare în rupturile ei.

”Dacă ar fi fost cu mine, totul ar fi fost diferit…”

Cartea de față este o poveste de dragoste adolescentină, dar atât de profundă prin realitatea pe care o prezintă. Este despre realitatea cruntă, dar și dulce-amăruie a creșterii, cu toate întorsăturile de situație ale vieții. E ca un montagne russe emoțional, care începe lent și apoi te aruncă în văzduh fără preaviz.

Autumn și Finn se cunosc de când se știu. Mamele lor sunt cele mai bune prietene și vecine. Locuind practic unul în casa celuilalt, ei sunt inseparabili. Au mers la grădiniță împreună, la școală, au fost în fiecare an unul alături de celălalt la sărbători și zile speciale.

Autumn și Finn, cei doi eroi ai noștri, sunt practic lipiți unul de celălalt de când se știu, dar parcă sunt pe două piste paralele care nu se întâlnesc niciodată. Ei bine, până la un punct… Aici intră magia (sau tragedia?).

Autoarea ne oferă povestea lor din perioada liceului- patru ani de tatonări, ignorări, respingeri, iubiri adolescentine și descoperire de sine. O poveste despre maturitate, despre dragostea neîmpărtășită.

Este vorba despre un băiat și o fată care cresc împreună, ambii îndrăgostiți unul de celălalt, dar fiecare presupunând că nu este o iubire reciprocă. Așa că orbitează unul în jurul celuilalt până în cele din urmă… dar… „lucrurile vor fi așa cum ar fi trebuit să fie întotdeauna”.

Această poveste este un carusel de “ce-ar fi fost dacă”, cu o doză generoasă de emoții brute, care te face să întorci paginile cu o sete nebună, doar-doar vei afla cum se rezolvă totul. Este o poveste despre maturizare, despre iubiri neîmpărtășite și despre acele cicatrici frumoase pe care le purtăm cu toții.

Personajele principale

Autumn este fata timidă ce își caută propriul loc în liceu după ce nu a devenit majoretă. Este amuzantă, frumoasă și plină de viață.

Visează la cum va fi viața ei în viitor, cariera sa, la iubitul ideal și chiar la  momentul perfect pentru a face sex. Nu trebuie să fie ceva banal, ci să fie totul planificat și gândit.

Povestea este spusă din punctual ei de vedere și avem parte de evoluția ei, de iubirea ei de liceu, de descoperirea de sine, grijă, pasiune, regret, remușcări.

Phineas (Finny) este băiatul cel bun, sportive de performanță, iubit de fete, dar responsabil, așezat, iubitor și grijuliu.Fiind un băiat crescut de o mama singură are grijă la sentimentele fetelor, ceea ce mi-a plăcut și l-am adorat pentru asta. El este personajul meu preferat.

Dar între Autumn și Finn nu mai este nimic – abia se salută, participă împreună la evenimente, dar sunt distanți și fiecare are pe altcineva. Oare ce s-a întâmplat?

Povestea de iubire

Ai avut vreodată senzația că indiferent cum ai descrie iubirea pentru omul potrivit, nu poți să transmite esențialul?

”Îl văd doar pe el. Și îl iubesc. Îl iubesc de când mă știu, nici măcar nu mai observ asta.  E imposibil de descris și chiar și mai greu de simțit.”

Iubirea este formată din momente unice și tocmai asta oferă cartea, chiar dacă ritmul e lent.

Adolescenți fiind nu știu ce este iubirea. Când nu poți adormi până nu auzi mașina lui sosind acasă. Când vrei să îi iei durerea din suflet atunci când suferă după o despărțire. Când îi asculți grijile, problemele și ești umărul pe care plânge și ești acolo chiar dacă inima ta sângerează – asta, asta este iubire!

Dar tinerețea, anturajul, neînțelegerile nerezolvate la timp…. totul poate duce la regret după timpul pierdut.

Cartea este scrisă din perspectiva ei. Mi-a plăcut cum descoperă  treptat iubirea pe care sufletul ei o simte. Mi-a plăcut grija, suferința, posesivitatea ei.

Mi-a plăcut cum își analizează sentimentele pentru iubitul din liceu Jamie- ”aproape e ce trebuie” numai că sufletul ei îi spune că lipsește ceva.

”Se poate să iubești două persoane în același timp, dar se poate și să rămâi loial doar uneia?”

Dacă viața de familie a lui Finny este cumva stabilă, în timpul liceului pentru Autumn apare o presiune în plus- divorțul părinților săi.

Deși este mai mereu înconjurată de prieteni, nu se dezvăluie în fața lor. Ea folosește grupul ca pe un scut în fața durerii. Ca și coronițele de prințesă. Obsesia ei pentru cărți este de asemenea o evadare din viața reală în care spune că e ok, dar sufletul ei știe. Nu, nu e ok, doar se preface și evadează ”într-o altă viață” oferită de sutele de cărți.

Concluzie finală

“Încearcă să te căsătorești cu prima ta iubire. Pentru tot restul vieții tale, nimeni nu te va trata vreodată la fel de bine.”

Cum se va termina povestea asta de iubire complicate nu vă spun. Vă spun doar că eu am iubit personajele, am iubit stilul de scriere și construcția în sine.

Iar povestea , povestea mi-a rupt inima.

Poate aveam eu nevoie de o poveste romance bună, sau poate am citit-o la momentul potrivit. Pentru mine acest roman este cea mai bună poveste romance citită anul acesta.

Cartea este un Young Adult, dar de o profunzime aparte.

Scriitoare mi-a oferit o lectură atât de bine construită, atât de pură și de frumoasă, dar mi-aș fi dorit și un playlist și un final nu așa grăbit, ci încă un pic să simt fericirea.

Mi-a plăcut la nebunie cum această carte m-a făcut să râd, să plâng și să mă îndrăgostesc alături de personaje. Și da, chiar dacă finalul m-a lăsat cu inima în cioburi (Laura, ce-ai făcut?!), tot am simțit că am trăit ceva magic alături de aceste personaje.

Inima mea de cititor, chiar dacă este frumoasă la exterior, eu încă îi simt cioburile și încă o văd cum sângerează. De ce? De ce acest final?

”MONSTRUL” care a scris această carte m-a făcut să plâng. Chiar dacă știi ce urmează încă de la primele pagini, speri. Speri la răsturnări de situație. Speri la alternative. Speri până în ultimul moment.

“Monstrul” care a scris această poveste? Ei bine, merită toate laudele (și poate un pic de mustrare pentru lacrimile vărsate). Construirea intensă și manifestarea iubirii și pasiunii a fost atât de uimitoare. Personajele principale se luptă și acceptă totul, dar cititorul plânge și suferă.

Nu, nu vreau să mă despart de povestea lor, de ei, de dragostea lor.

”Rămâi. Rămâi în momentul ăsta.”

Autoarea merită toate laudele (și poate un pic de mustrare pentru lacrimile vărsate) pentru această poveste impresionantă.

Finalul mi-a rămas întipărit în minte și m-a dus cu gândul la refrenul unei melodii ce o ascult de două zile obsesiv.

”El știe că poate….

Fără ea nu se poate….

Într-o lume nebună,

El o tine de mână.”

Este prima carte pe care o citesc de la autoare, dar se pare că în februarie 2024 a apărut varianta lui Finny despre povestea de iubire dintre ei. Cu siguranță este deja pe TBR meu viitor, așa că editura Trei să facă bine să o aducă repede și publicului din România. Cartea este un Bestseller New York Times.

Dacă doriți să citiți cartea, o puteți achiziționa de la Editura Trei unde a fost tipărită sau din librăria Libris sau Cărturești.

2 thoughts on Dacă ar fi fost cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.