de Anița Nandriș-Cudla

Viața, o luptă pentru supraviețuire

”20 de ani în Siberia/Amintiri din viață”, având un prolog și un epilog explicative, este o mărturisire impresionantă, de suflet, făcută în grai bucovinean. Acest element să nu vă rețină în a citi cartea ! Dimpotrivă ! Veți avea plăcuta surpriză de a înțelege tot ceea ce este scris acolo, de a simți autenticul, realismul ei !

Sunt mărturisirile unei țărănci. Una fără prea multă știință de carte, dar cu suflet mare. Cu iubire pentru cei dragi, harnică și hotărâtă în ceea ce are de făcut pentru binele familiei ei.

E o scriere care merge la suflet, o dovadă a puterii unei femei în fața destinului crud, a rezistenței, curajului unei mame pentru supraviețuirea și salvarea copiilor ei.

Destine sub pecetea istoriei

În timpul primului război mondial, copilă fiind, credea că acelea sunt cele mai mari greutăți și necazuri ale vieții ! Destinul (viața, oamenii neoameni) i-a dovedit că se poate mai mult de atât, mult mai mult.

În răgazul istoriei dintre cele două războaie, viața Aniței își urmează cursul. Se așează la casa ei, își încropește alături de soț o frumoasă gospodărie, apar copiii.

Datini și obiceiuri

Despre datini și obiceiuri ea descrie nostalgic și amănunțit. Rândurile mi-au amintit de tradițiile sătești din operele lui Rebreanu sau Slavici. Ca un exemplu, ”înțelegerea” părinților de dinainte de nuntă mi-a amintit de cele din nuvela lui Slavici ”Gura satului”. Încă o dovadă că deși sub ocupație străină, Bucovina rămânea, totuși, pământ românesc.

Una dintre amintirile dureroase este fuga din fața ”moscalilor” răi, prăduitori și ucigași. Momentul i-a amintit Aniței de cunoscuta poezie ”Mânăstirea Argeșului”, învățată în scurta ei perioadă de școală. La fel ca cealaltă Ană, cea a lui Manole, înfruntă vijelia pentru a se reîntoarce acasă. Își înfruntă astfel și ea destinul.

Curajul unei mame

Ce poate fi mai crud decât să lași agoniseala de-o viață, strânsă cu trudă ? Sau să fii obligată să își lași mama bolnavă pe pat singură, neputincioasă ! Despărțită brusc de soț ! De care nu mai știi nimic ! Asta în timp ce te afli, alături de mulți alți oropsiți ai sorții (sau mai bine zis a ”binefacerilor” comunismului sovietic) într-un tren de vite ! Nu doar tu ! Ci, dureros, și cei trei băieți ai tăi !

Se pare că există ceva mai crud de atât: 20 de ani în Siberia ! Într-o luptă continuă nu doar cu gerul cumplit, ci și cu răutățile oamenilor, cu neputințele fizice. Și mai ales cu teama pentru viețile băieților ei, pentru a ei însăși (ce s-ar face copii ei fără ea?).

Concluzie

Cartea este, în opinia mea, una dintre cele mai elocvente exemple ale curajului. A rezistenței peste limitele umane a unei mame, atunci când este vorba de viața copiilor ei.

Finalul poveștii așează cumva lucrurile în matca lor firească. Atât cât se poate ! Și lasă în urmă nu doar o pagină de istorie, ci și o mărturie de suflet a suferinței umane. Dar și a puterii de merge mai departe ! De a depăși limite de neimaginat în condiții normale ! A unei vieți trăite cu și pentru cei dragi !

O viață ca un roman și o destăinuire cu nimic mai prejos de a unor scriitori celebri !

Găsiți cartea de la Editura Humanitas aici !