Nu cred că există român trecut prin școala romnească care să nu știe cine este Liviu Rebreanu. Romancierul a lăsat moștenire poporului român mai multe opere alese, cele mai cunoscute fiind “Ion”, “Pădurea spânzuraților “, ” Adam și Eva “, ” Răscoala” și multe alte romane și nuvele.
Liviu Rebreanu (1885-1944) a văzut lumina zilei în localitatea Târlişua, unde n-a petrecut însă decât câteva luni. Tatăl său, Vasile Rebreanu, învățător de profesie, a colindat mai multe sate din zona Bistriței Năsăud până s-a stabilit în Prislop, aşezare situată la aproximativ 3 km depărtare de Năsăud, unde scriitorul își petrece o parte din anii tinereţii.
Era normal ca odată plecată la drum în zona Năsăudului, unul dintre obiectivele mele să fie vizita la Casa memorială a scriitorului, casă memorială deschisă publicului în anul 1957.
Această vizită mi-a oferit o reală plăcere deoarece, am avut prilejul de a explora muzeul sub îndrumarea unui ghid pasionat de viața scriitorului, ghid ce ne-a oferit informații memorabile, inedite și absolut minunat prezentate.
Casa memorială a scriitorului este o reconstrucție identică a casei originale a părinților scriitorului și este la marginea dinspre Năsăud a satului.
Această reconstrucție ne este dezvăluită prin placa de marmură situată pe partea nordică a casei ce consemnează următoarele: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”.
La festivitatea de inaugurare a muzeului, ce a avut loc la 2 iunie 1957, au fost prezenţi, printre alţii, alături de miile de admiratori ai prozatorului, soţia scriitorului, Fany Rebreanu, surorile scriitorului, dar şi fiica, Florica Puia Rebreanu.
Casa memorială conține trei încăperi, în fiecare încăpere fiind expuse obiecte personale şi fotografii înfăţişându-l pe romancier începând cu adolescenţa şi până în ultimul său an de viaţă (1944).
Tot aici poate fi văzută masa de lucru, la care şi-a petrecut scriitorul momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea.
Se cunoaște faptul că romancierul s-a insipart din viața reală pentru a crea personajele romanului Ion. Casa în care au locuit Ion și Ana se află peste stradă de casa scriitorului, din păcate nici această casă nu a rezistat timpului. Deși scriitorul s-a insipart din realitate, romanul Ion nu prezintă fidel viața familiei țăranului Ion. Acesta a avut împreună cu Ana 6 copii și Ana a murit de moarte naturală la 73 de ani, nu spânzurată.
În cea de-a doua încăpere a muzeului avem parte de costumele originale are personajelor reale din romanul Ion, costume donate de însăși Ana, care nu a fost supărată de modul în care a descris-o scriitorul în carte, ci i s-a părut păcat că a omorât-o literar atât de tânără.
În legătură cu romanul „Pădurea spânzuraţilor”, se pot vedea: boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa, fotografii, scrisori şi, de asemenea, sentinţa de condamnare la moarte în original.
Nu lipsesc nici exponatele referitoare la romanul „Răscoala”, păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.
Lângă casa-muzeu a fost ridicată un nou edificiu, prevăzut cu sală de conferinţe, biroul muzeografului, dar şi un spaţiu pentru o expoziţie permanentă de carte, care cuprinde întreaga operă a lui Liviu Rebreanu, inclusiv numeroase traduceri în peste douăzeci de limbi străine. Cea mai reprezentativă traducere, pe lângă cea în limba japoneză este, după părerea mea, cea a romanului Ion în limba Braille, pentru ca minunata operă literară să fie descoperită și de nevăzători.
Recomand tuturor care ajung în Bistrița Năsăud să facă o vizită la Casa Memorială a scriitorului. Nu veți regreta, deoarece informațiile aflate despre acesta vă vor îmbogăți cunoștiințele despre scriitor și vă vor oferi o altă imagine a romancierului.
Liviu Rebreanu a fost genial ca scriitor, dar a fost și el doar un simplu om. Oare care au fost cele mai mari vicii ale acestuia? Ei bine, asta veți afla la muzeu, informații obținute dintr-o convesație a muzeologului cu însăși fata scriitorului.
